sâmbătă, 4 septembrie 2010

where is your dignity girl?!


Multă lume susține cu înverșunare că deține această veritabilă calitate, demnitatea. Nu vreau să spulber visele nimănui și nici să intru în polemică cu careva, dar consider că această majoritate nu cunoaște întrutotul semnificația cuvântului. Cred că această valoare o dobândești "la pachet" cu respectul, corectitudinea și onestitatea! Nu zic că excelez în posedarea acestora, dar cel puțin știu să le folosesc fiind vorba de cei din jurul meu. Partea care scârție, și scârție bine, este cea care constituie așa-zisele principii morale proprii. În ultima perioadă m-am confruntat cu anumite situații imprevizibile, ce m-au făcut "să-mi ascund demnitatea într-un buzunar", pentru ca mai târziu să nu dau dovadă de un comportament blamabil în ceea ce privește propria-mi persoană. Mă refer aici strict la situațiile în care singură îmi murdăresc câte puțin din personalitate. Sunt ofensată de faptul că nu pot fi fermă în hotărârile ce mi-ar face bine, nu pot fi indiferentă în față persoanelor lipsite de importanță și mai ales sunt ofensată că mă contrazic cu mine insămi. Renunț la ifose, reduc puțin doza de impertinență, "mă umplu de respect" și-mi fac curaj și trec peste tot, cu tot cu demnitate.
Nu strălucesc la acest capitol, dar cel puțin cred în perfecționarea lui:>!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu